Pentru învățământ eficient este nevoie de cel puțin 6% din PIB

Aproximativ 83 la sută dintre şcolile din mediul rural nu fac performanţă şi tot de la sat sunt şi cei mai mulţi elevi care abandonează şcoala, peste 25 de procente, potrivit Raportului de Dezvoltare Globală pentru anul 2018, realizat de Banca Mondială. Principala cauză o reprezintă subfinanţarea educaţiei, sub nivelul recomandat de organizaţiile internaţionale. 

Raportul Băncii Mondiale arată că multe dintre şcolile din România nu fac performanţă, altfel spus elevii nu ştiu să rezolve probleme complexe. În zonele rurale, doar 1 % din şcoli au performanţe ridicate, iar 83 % au performanţe scăzute susţin oficialii ce au întocmit raportul.

Raportul Băncii Mondiale arată şi că mulţi dintre angajatori spun că tinerii absolvenţi nu au competenţe practice, iar cei care au absolvit învăţământul profesional au competenţe învechite. 

Probleme mari sunt şi în privinţa abandonului şcolar, iar potrivit reprezentanţilor Băncii Mondiale, pentru rezolvarea acestei probleme este necesară creşterea investiţiilor din educaţie pentru că aproape 27% dintre tinerii din zona rurală abandonează devreme şcoala, în timp ce în zona urbană, doar 6 %, aceste diferenţe fiind cauzate de slaba finanţare a educaţiei. 

Oficialii mai susțin că România investeşte cel mai puţin în educaţie faţă orice altă ţară din UE, ceea ce face ca ţării să îi fie foarte greu să concureze cu altele: Doar 3,1 la sută din PIB a mers anul acesta către educaţie, în timp ce UNESCO recomandă ca finanţarea să fie între 4 şi 6 procente, pentru obţinerea de performanţe. 

Deși ministerul recunoaște că în anul 2017, 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 si 24 de ani se aflau în situaţia de a fi părăsit prematur sistemul de educație, finalizând cel mult învăţământul gimnazial. 

S-a mai arătat că ministerul că pregăteşte un proiect în valoare de 400 de milioane de euro astfel încât elevii care vin frecvent la ore să fie recompensaţi, iar profesorii de la oraşe să fie plătiţi cu ora pentru cursurile predate în şcolile din mediul rural. Tot din aceşti bani vor fi modernizate şi laboratoarele din şcolile de la sate.

Cu toate că programul menționat mai sus poate avea efecte benefice, acesta nu rezolvă problemele deoarece există și alte cauze care determină starea slabă a sistemului de învățământ printre care lipsa de gratuitate efectivă a învățământului, părinții fiind cei care suportă foarte multe din cheltuielile ocazionate de școală. 

Este cunoscut faptul ca manualele, deși gratuite, nu ajung întotdeauna la timp și nu în totalitate pentru toți elevii.

Evoluția societății face ca părinții sa fie obligați la a face nenumărate investiții pentru a putea să își trimită copiii la scoală, Mediul rural însă, se confrunta si cu o alta mare problema: sărăcia. Una din cauze este imposibilitatea de a face investiții pentru școală. Iată de ce, pentru a preveni și trata flagelul abandonului școlar mai ales în zona rurală este nevoie de un program special de asistență financiară pentru familiile sau persoanele singure care au în întreținere copii. Este îndeobște necesar ca un nou program să fie implementat pe care chiar îmi permit să îl numesc ca program de înzestrare a elevului și care constă în furnizarea de tichete valorice o dată pe an înainte de începerea școlii care să aibă în componență tot portofoliul necesar unui copil care merge la școală plecând de la ghiozdan, caiete și alte rechizite pentru un an și până la articole de vestimentație. Numai astfel, vom avea cu adevărat un învățământ care previne abandonul școlar.

Despre eficiența sistemului, acestea sunt problematici de programe privind ridicarea nivelului de predare în zona rurală, de dorința de performanță a dascălilor și de interes pe care profesorii îl acordă elevilor în aceste zone. Creșterea performanțelor se poate realiza prin programe de after-school în mediul rural astfel încât elevii să poată realiza teme și învăța dacă mediul din familie nu ar fi tocmai favorabil. 

Iată de ce este necesară o creștere a finanțării învățământului în România și suplimentarea finanțării cu până la 6% din PIB în anii următori pentru a avea performanță în acest sistem.

Lasă un răspuns