Justiția trebuie să aibă independență totală

În mod cert, România a făcut progrese extraordinare în domeniul justiției, lucru recunoscut și de oficialul european Frans Timmermans, primvicepreședintele Comisiei Europene, însă, acesta din urmă a remarcat că mai avem, după acest maraton de mai bine de 10 ani, încă 500 m și că nu este momentul acum să ne oprim sau să dăm înapoi. Consider că România poate îndeplini recomandările din MCV iar, la finalul anului 2019, acest mecanism poate înceta dacă dăm dovadă de extremă seriozitate în ceea ce privește modul de abordare al statului de drept. Totuși, componenta de bază a statului de drept, justiția, trebuie să aibă independența totală astfel încât plenitudinea de a treia putere în stat a autorității judecătorești să se menifeste în deplină libertate fără suspiciunea unui amestec exterior, cu atât mai puțin al politicului.

Recentele legi ale justiției au generat o serie întreagă de controverse pentru că pe lângă procedura inadecvată prin care au fost modificate, au generat o serie întreagă de suspiciuni, plecând de la întinderea atribuțiilor ministrului de justiție asupra procurorilor și până la articole de lege care s-au confirmat a fi neconstituționale deja prin decizii ale Curții Constituționale. 

Pe 01.03.2018, am participat, în calitate de membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, la întâlnirea acestei structuri cu primvicepreședintele Comisiei Europene, iar în urma acestei întrevederi, personal am concluzionat că atitudinea politicienilor români, a parlamentarilor în mod special, trebuie să fie cu totul alta față de justiție, lucru pe care, spre deosebire de alți colegi, îl conștientizasem și îl aplicasem de la bun început, prin atitudinea de a nu gira modul în care se elaborau modificările la legile justiției în această comisie.

Aceasta Comisie Specială și-a dovedit limitele și apreciez că este necesar să fie desființată cât mai curând atâta timp cât a fost nevoie ca un oficial european să vină și să-și declare, încă o dată, disponibilitatea la dialog și să sugereze că o comunicare și o consultare mai amplă cu Comisia de la Veneția, cu experți europeni sau cu GRECO sunt necesare, întrucât aceste entități ne-ar putea ajuta.

 Urmează din nou să intre în dezbatere legislativă legile justiției, iar Senatul este cameră decizională ceea ce va determina noi discuții și de aceea este necesar ca dezbaterea să nu mai fie un simplu simulacru ci să devină efectivă.    

Consider că românii au nevoie, în mod evident, de a discuta prioritar despre slujbe și justiție socială fără a fi nevoiți să vorbească despre reforme în justiție, cu atât mai mult cu cât aceste reforme nu ar trebui să vizeze binele politicienilor, aceasta însemnând că statul de drept funcționează efectiv. 

Astfel, suntem chemați să legiferăm de asemena manieră încât să ne asigurăm o independența totală a justiției, fără posibilitatea politicului de a influența în vreun mod mecanismele din domeniu.

Lasă un răspuns