Criza forței de muncă – element de stopare a dezvoltării României

Angajatorii din anumite domenii cheie tind să se confrunte cu o criză a forței de muncă intensă, iar perspectivele nu sunt tocmai bune.

 Autohtoni chestionati sunt de parere că starea afacerilor poate fi serios afectată din cauza acestui motiv, existând domenii intens lovite de această criza, iar cel mai greu este să găsești specialiști.

Unul din factorii determinanți ai acestei crize îl reprezintă faptul că românii aleg să muncească în afară, iar acest fapt afectează serios piața muncii din România. 

Un prim pas către rezolvare este sugerat de oamenii de afaceri și vizează necesitatea luării de măsuri legislative pentru simplificarea documentației privind accesul la fondurile europene, măsură care ar avea ca efect crearea de locuri de muncă mai bine plătite pe fondul investițiilor făcute din aceste surse de finanțare. Totodată, în condițiile în care sunt puse la punct mecanisme de stimulare eficiente și de control a modului în care sunt cheltuiți banii de la Uniunea Europeană ar reprezenta un pas către eliminarea discrepanțelor salariale și controlului fenomenului de exod al forței de muncă.

România avea în 2016 o populatie ocupată de 8,45 milioane în sistemul public și privat, față de 9,35 de milioane în 2007, arată studiul KeysFin.

Lucrurile stau în felul următor. În industria prelucratoare, sunt disponibile 15.793 de locuri de muncă, sectorul de sănătate (8461) și comerțul (5216) se află, alături de sectorul public, pe lista cu cele mai multe joburi.

Conform unui studiu, specialiștii arată că în România cea mai mare cerere de forță de muncă este în rândul specialiștilor cu 17.731 posturi, aproape dublă față de 2009, dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 de 22.295 posturi. Același studio mai arată că sunt cautați si meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi). În concluzie, acceași specialiști mai arată că solicitările de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani.

Reacțiile angajatorilor au venit însă aceștia nu pot stopa de unii singuri exodul forței de muncă, în special a celei calificate.Astfel, în anumite domenii criza a făcut ca salariile sa crească considerabil în cursul acestui an. A avut loc o majorare salarială de 14% și o creștere de 6% a bonusurilor, în primele trei luni ale anului 2017.

Deși în anumite domenii au existat mariri salariale și beneficii sub formă de 

bonuri de masă, abonamente medicale la clinici private, tichete cadou, decontarea transportului, dificultatea de a se găsi specialiști este tot mai mare.

Datele statistice ale Institutului Național de Statistică și Eurostat, arată că economia se îndreaptă către o criza fără precedent, în ceea ce privește forța de muncă. 

Nici pentru forța de muncă, nu atât de înalt calificată, nu sunt soluții eficiente. Astfel, suntem nevoiți să apelăm la forță de muncă de pe alte continente pentru a face față acestor provocări.

Această criză este accentuată și de slaba pregătire a tinerilor absolvenți, de pretențiile exagerate ale acestora la prima angajare, de politica de ajutoare sociale mult prea protectivă ca factor determinant al demobilizării forței de muncă în căutarea unui job.

De aceea, un prim set de măsuri se impune cu prisosință:

  • Modificarea legislației muncii prin introducerea unor posibilități suplimentare prin care angajatorii pot oferi bonusuri angajaților având un regim de impozitare separat;
  • Modificarea legislației în materie de asistență socială astfel încât beneficiarii de ajutoare sociale (recrutare direct de către angajatori din rândul beneficiarilor fără posibilitate de refuz, eliminarea plății ajutoarelor în bani și înlocuirea cu tichete sociale) să fie încurajați să caute un loc de muncă;
  • Eliminarea barierelor birocratice la angajarea temporară;
  • Eliminarea barierelor birocratice privind absorbția de fonduri europene;
  • Modificarea legislației privind permisele de muncă pentru străini, astfel încât persoanele vorbitoare de limba română să poată avea acces mai ușor pe piața muncii din România;
  • Controlul cotelor de imigranți pentru a putea avea o selecție de specialiști străini.

Acestea sunt, stimați colegi, câteva lucruri la care dacă nu reflectăm cu atenție vom fi în situația Germaniei de după cel de-al doilea război mondial.

Lasă un răspuns