Criteriul de înscriere la școală trebuie revizuit

Luni, 4 martie a început calvarul parinților care trebuie să formuleze cererile de înscriere a copiilor în învățământul primar. În conformitate cu prevederile ordinului de ministru nr. 3.181/2019, prima etapă din procesul de completare și depunere a cererilor de înscriere se desfășoară între 4 și 22 martie 2019. 

Ordinul de ministru de anul acesta nu diferă de cele din anii precedenți rămânând drept unic criteriu de înscriere arondarea fiecărei locuințe unei unități de învățământ din proximitate. Dincolo de formalismul completăii unei cereri tip apar emoțiile generate de soarta cererii, cerere ce poate să fie sau să nu fie acceptată. Mai mare în prezent, pentru unii din părinți este emoția că nu ar putea găsi sprijin pentru ca unul din ei să își schimbe repede domiciliul pentru a se încadra în cerințele care permit înscrierea copilului la școala dorită de ei. Astfel se manifestă autoritatea părintească: doresc ceea ce cred că este mai bine pentru copiii lor. Și nimeni nu poate să îi acuze. Acest fenomen are la bază pe de o parte informații culese din experiența alor părinți, dar și neîncrederea în anumite instituții de învățământ. Nu este o prejudecată a unora dintre părinți, ci este de fapt lipsa de încredere și sunt convins că anumite școli nu au făcut destul pentru a avea o imagine mai bună în ochii părinților. Din punctul meu de vedere există concurență și este reală, iar această bătălie nespecificată se traduce în numărul de elevi atrași.

Așa apare fenomenul de supraaglomerare a unor din scoli, a unor clase dintr-o școală, dar și dezavantajul că acolo unde sunt mulți elevi îî este din ce în ce mai greu cadrului didactic să poată avea eficiența așteptată.

Cu toate acestea, fenomenul de migrație a părinților (adică schimbarea domiciliului cel puțin temporar) atunci când doresc să înscrie copilul la altă unitate de învățământ este major. Acum a apărut și piața de tranzacționare a schimbării de domiciliu, unele prețuri pentru luarea în spațiu fiind de peste 500 de euro în unele cazuri. Atât cât există cerere, există și ofertă. Și iată cum un criteriu stabilit legal, devine cât se poate de îndoielnic și lipsit de eficiență. Acest fenomen al migrației nu poate fi oprit. Și dacă nu poate fi oprit regula trebuie schimbată. Nu trebuie să menținem o regulă considerată nedreaptă de unii din părinți și să îi obligăm să încalce legea, pentru că o vor face atunci când este în joc viitorul copiilor.

Criteriul general nu poate disparea în totalitate, dar poate fi flexibilizat astfel încât multe familii de români să nu mai fie obligate să eludeze regulile. Pentru început criteriul trebuie să fie unul relativ și nu unul absolut, în sensul că trebuie alocate locuri la toate școlile pentru elevi ai căror părinți nu locuiesc în circumscripția unui anume școli. Pentru început opțiunea poate fi reprezentată de un procent din numarul de locuri, în funcție de statisticile ministerului, însă de principiu cred că potrivit ar fi un procent de până la 25 %, urmând ca acest procent să fie redistribuit pentru o a doua etapă dacă nu este acoperit. O altă opțiune de flexibilizare o poate reprezenta apropierea de școală a locului de muncă al unuia dintre părinți.

Sigur, pot exista și alte criterii de flexibilizare și dezbaterea rămâne deschisă. Ministerul nu trebuie să rămână insensibil la această problemă și să adoptăm soluția flexibilă nu să mentinem criterii absolute care obstrucționează manifestarea autorității părintești ca expresie a respectării interesului superior al copilului.

Lasă un răspuns