1 Decembrie, ziua tuturor românilor

Într-un context social complicat care se conturează în zilele noastre, într-un șir de nemulțumiri și critici pe care le exprimă o bună parte a populației cu privire la prezentul politic, serbarea Zilei Naționale este momentul în care toți românii din țară și de peste hotare trebuie să se simtă mândri de țara lor și să nu uite eforturile înaintașilor care s-au sacrificat pentru a avea ceea ce numim astăzi, România.

Mulți cred în sinea lor că a fi patriot nu reprezintă acum decât un element de mică importanță probabil dezamăgiți fiind de ideea conform căreia a fi cetățean român nu reprezintă un avantaj personal, iar celor care au o astfel de abordare nu pot decât să le spun că dacă și cei adunați la Alba Iulia ar fi gândit similar, probabil ca nici acum nu am fi putut discuta despre România unită, despre poporul român. Astfel, din moment ce în Europa se vorbește tot mai mult despre inutilitatea cadrului naţional, aniversarea Zilei Naţionale devine un moment de excepţie în afirmarea identităţii și tradiţiilor naţionale, iar noi, românii, cu atât mai mult suntem datori a fi patrioți pentru că încă menirea noastră, rațiunea noastră existențială ca popor nu este împlinită pe deplin cât timp națiunea română este împărțită în două țări.

Prefigurând Marea Adunare de la Alba-Iulia, organizatorii adresau următorul îndemn: „Fraţi români, locul cel mai istoric al neamului vă așteaptă cu braţele deschise, veniţi deci să-l atingeţi cu pasul vostru, ca să simţiţi fiorul ce l-a mișcat odată pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Cloșca și Crișan, pe craiul munţilor, Avram Iancu, și pe toţi cei care au început și lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi îl vedem ca pe răsăritul cel mai strălucit al celei mai senine zile a neamului românesc”. Trecerea timpului a demonstrat că acest îndemn a reușit să aducă frații lângă frați și, la aproape un veac de la acest moment, 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedința din 29 decembrie 1919.

Anunţând popoarelor lumii voinţa și hotărârea sa, naţiunea română declara prin manifest că ea „din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărâtă a pierii mai bine decât a suferi mai departe sclavia și atârnarea …

Academicianul Florin Constantiniu a marcat semnificația Zilei Naționale arătând că:  Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional. […]” 

Acum, în contextul unei noi aniversări, fiecare dintre români trebuie să fie convins de actualitatea mesajelor exprimate de înaintașii noștri la 1 Decembrie 1918 și să redevenim conștienți că națiunea română nu se regăsește între granițele istorice așa cum s-a petrecut atunci, iar patriotismul, mândria de a fi român nu sunt doar vorbe ci reprezintă sentimente adânc implantate în genetica noastră.

Iată că, atât timp cât înaintașii noștri au putut atunci, este de datoria acestei generații să putem la rândul nostru să spunem că realizarea visului de veacuri pe care noi cei de azi îl vedem ca pe răsăritul cel mai strălucit al celei mai senine zile a neamului românesc este o singură Românie, un singur popor, cel român, iar anul Centenarului Marii Uniri să ne regăsească așa cum eram la 1918.

Lasă un răspuns